Thursday, September 11, 2008

ai intrat urland in lumea viselor mele, injurand orice vis care-ti iesea in cale, ai vrut sa le arati cine e sefu, nu? recunoaste ca asta a fost, toate visele iti stiu acum de frica, stau pitite prin colturile memoriei, terorizate ca ai putea aparea din clipa in clipa.

cand ai iesit, picioarele iti miroaseau a sange. de-asta cearsaful e rosu, doar de asta.

Tuesday, September 09, 2008

intre cele doua terase pline de burti si hahaieli, cantecele se izbeau unele de altele spargandu-se in mii de cioburi.urechile desculte erau ranite instantaneu. multe plangeri, asurzeli, clienti nemultumiti.

patronii ambelor baruri au vrut sa anagajeze o pereche de urechi echipata corespunzator care sa patruleze printre baruri, avand grija ca nimeni sa nu pateasca nimic.

cand au ajuns la ministerul muncii, o functionara i-a intrebat ce meserie sa treaca in cartea de munca. patronii au raspuns : bodyguard de urechi. functionara a strambat din nas si le-a respins cererea pe motiv ca nu exista aceasta meserie in nomenclator.

patronii au plecat nervosi pe birocratia noastra proverbiala zicand ca au sa rezolve cum stiu ei situatia. pana la urma au angajat o pereche de urechi la negru.

cand treceti pe-acolo il veti vedea cum se plimba printre terase, cu mainile in buzunare, atent la cioburi, un bodyguard de urechi nervos si frustrat pe situatia meseriei lui. orice il veti intreba va va raspunde invariabil ca era mai bine inainte de revolutie.

Saturday, September 06, 2008

 


 

Wednesday, September 03, 2008

o buburuza maro ii stralucea in coltul gurii.
"iarasi a mancat biscuiti cu ciocolata" gandi el.
o lacrima i se scurgea pe obraz, navalind categoric spre insecta din capatul buzelor.
"sa-i spun sa faca asa, cu limba, sa se curete? sau sa o sterg eu ?".
- a murit tata, spuse ea cu durere in glas.

se apropie grav de ea stergandu-i usor si lacrima si buburuza.
- imi pare rau.

"gata. acum arata mult mai bine" isi zise el fericit.

Tuesday, September 02, 2008

idei bune, idei care ar fi influentat cumva mersul natural al lucrurilor, idei aprox. geniale si nu numai, toate le-am uitat.

glume de care radeau oamenii cu tot cu dinti si ochi, glume isterice din care cativa mai slabi de picioare au ramas cracanati de ras, glume serioase cu lacrimi in ochi, toate le-am uitat.

intamplari incredibile, una din ele era atat de neveridica incat atunci cand ma aflam in mijlocul ei mi se parea ca-mi aud sforaitul, intamplari pline de intelepciune, altele pline de fantezii si corpuri, toate le-am uitat.

cateva organe au platit scump pentru asta, insa resetul de creier merita toti ficatii.
m-am intors din concediu.
zambesc ca prostu in fata monitorului plin de cacat.