Clapele de zâmbet

Trag pe nas clapele de pian
Cele albe.
Cele negre
Le fumez,
La două halbe.

Un zâmbet mic
S-a uscat tâmp
În colțul gurii tale
Citindu-mă.

Tragi pe nas clapele de pian.
Cele negre.
Cele albe le rulezi
Fumându-le
Zâmbindu-le.

Azilul de Porecle

Azilul de Porecle

dupa ani si ani am intrat in azilul de porecle. am recitit postari vechi, de cind lumea... am recitit ca intr o amintire povestea cu renii. e asa frumoasa blanda si catifelata ca un cintec de violoncel.
te simti ca un martor care priveste poemul cu renii infasurat intr un voal cald, de dupa'amiaza . masina ruleaza in valea dintre vii, ca intr o pelicula de film color vechi.
rena cu nasul zemos e clar o duduie bine, naratorul e un copil proaspat trezit din somn cu aripile botzite, din partea dreapta Magura Vrancei zimbeste.
Observatorul intra intr o bucurie laptoasa si usor usor adoarme.


am luat cheia de la gatul copilului si l am deschis. s a umblut lumea de speranta.

Azilul de Porecle

Azilul de Porecle