nu exista zambete, doar grimase.

pentru fiecare grimasa iti curge o lacrima. pe dinauntru de umilinta, pe dinafara de sictir.

pe dinafara umilinta se transforma in orgoliu, iar ceilalti nu vad decat un om mandru ce se balangane in ritmul muzicii.

expiratia iti miroase a disperare, nu a alcool. esti intr-un loc al singuratatii, din nou,
cu aceleasi spaime, mimand aceleasi gesturi,
singur ca ieri
singur ca azi
singur ca maine.