exercitiu de sinceritate

Mama mea

Mama mea e vaccinate impotriva UBCN (Uniunii Bolilor Cunoscute si Necunoscute). Are ochii cei mai albastri si mai iscoditori din citi au sclipit pe lumea asta. Intr-o viata anterioara a fost facator de otravuri. Nu stiu citi ani are, nu am stiut niciodata, pentru ca in fata ei timpul a capitulat.
Cind eram copil, ma ascundeam de ea numai ca sa simt fiori ca o sa ma gaseasca si o sa ma atinga.
Mama mea era foarte buna. Cind eram mici ne tortura. Ne facea o data la doua zile un tort mare de ciocolata.
Si nimic altceva. Doar tort.
Mama mea era croitoreasa. Intr-o noapte a facut un costum de drac. Pentru un copil... deh, era carnaval pe vremurile alea...
Mama mea a lucrat la nebuni. Intr-o zi a inviat din morti un nebun. I-a facut o injectie in inima.
Mama mea a fost la un priveghi. A privegheat o pisica cu sufletul cald inca, marlasuind in camerele intunecoase.
Mama mea muncea foarte mult. Din cauza asta nu avea timp sa citeasca basme copiilor ei. Asa ca s-a transformat, ea insasi, in personaj de basm.